Clasele de mostenitori

Astazi m-am gandit sa scriu despre o ramura aparte din cadrul dreptului civil si anume ceva despre succesiuni.Toti avem parinti si bunici si cred ca este foarte important sa cunoastem cateva lucruri despre acest subiect.In acest articol ma voi rezuma doar la clasele de mostenitori,Mostenirea este de doua feluri :legala si testamentara.Rudele lui de cujus(defunct) cu vocatie legala generala (in linie dreapta pana la infinit iar colaterala pana la gradul IV inclusiv ) sunt organizate pe 4 clase de mostenitori legali distincte nu numai prin apropierea lor fata de de cujus ci si prin particularitatile lor .Vom incepe analiza claselor de mostenitori.

1.Clasa I(clasa descendentilor)

Prin descendenti se inteleg copii lui de cujus(defunctului) si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit fara deosebire de sex si indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite,stipuleaza art 975 alin.(1) din Codul civil.Copii lui de cujus si urmasii acestora din afara casatoriei fac de asemenea parte din clasa Ide mostenitori legali,cu conditia ca filiatia sa fie stabilita prin lege.Copii adoptati fac si ei parte din clasa I de mostenitori .Prin adoptie adoptatul si descendentii sai dobandesc aceleasi drepturi pe care le are copilul din casatorie.dupa efectele produse,adoptia poate fi cu efecte restranse si cu efecte depline.Potrivit art. 451 C.civ. ,adoptia este asimilata in totalitate rudeniei firesti si deci,in actuala reglementare ,adoptia nu mai poate fi decat cu efecte depline.Despre drepturile succesorale ale descendentilor putem spune ca potrivit art. 975 alin(2) C.civ "descendentii inlatura de la mostenire celelalte clase de mostenitori."Descendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentant conform art. 965 C.civ.Descendentii sunt mostenitori rezervatari,adica ei beneficiaza ,in puterea legii de o parte din mostenire ,denumita rezerva cu cprivire la care sub sanctiunea reductiunii autorul nu poate dispune prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte.(art.1087 C. civ.).O alta caracteristica a dreptului la mostenire al descendentilor este reprezentata de faptul ca acestia sunt mostenitori sezinari adica ei au stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral chiar inainte de eliberarea certificatului de mostenitor si fara vreo formalitate;pe langa stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral,sezina confera mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra patrimoniul succesoral si de a exercita drepturile si actiunile defunctului.Descendentii sunt obligati sa faca raportul donatiilor adica sunt tinuti sa readuca la masa succesorala bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie de la cel care lasa mostenirea .Urmatoarea clasa de mostenitori este cea a ascendentilor privilegiati.

2.Clasa a II-a(ascendentii privilegiati)

Daca defunctul nu are descendenti sau acestia nu indeplinesc conditiile legale pentru a putea mosteni sau nu vor sa vina la succesiune,legea cheama la mostenire rudele care fac parte din clasa a II-a de mostenitori.Clasa a II-a de mostenitori este o clasa mixta formata din ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati (ei se numesc privilegiati deoarece inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti si colaterali care fac parte din clase de mostenitori subsecvente.Mai jos vom analiza cine sunt de fapt rudele defunctului care fac parte din clasa a II-a de mostenitori.

a)Ascendentii privilegiati

Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului,din casatoriei,din afara casatoriei sau din adoptie.Drepturile succesorale ale ascendentilor privilegiati sunt prevazute in art. 976 C.civ si urmatoarele.Vreau sa lamurim cazul vocatiei parintilor biologici ai defunctului in cazul in care acesta este adoptat.In cazul adoptiei cu efecte depline parintii firesti ai defunctului pierd orice vocatie succesorala la mostenirea celui adoptat ,intrucat raporturile de rudenie intre ei inceteaza.In cazul in care unul dintre soti adopta cu efecte depline copilul celuilalt sot legaturile de rudenie dintre copil si parintele sau firesc,care este sotul adoptatorului cu efecte depline se pastreaza ,si in cele din urma parintele firesc pastreaza vocatia succesorala la mostenirea copilului.Daca insa adoptia este cu efecte restranse vocatia succesorala a ambilor parinti firesti se pastreaza,indiferent daca adoptatorul este sau nu sotul unuia dintre parintii firesti.

Sa lamurim acum si cateva aspecte referitoare la vocatia succesorala a adoptatorului.In cazul adoptiei cu efecte depline cand adoptatul devine ruda cu adoptatorul ,si rudele acestuia nu incape indoiala in privinta vocatiei succesorale.In cazul adoptiei cu efecte restranse se pune problema daca adoptatorul are vocatie succesorala la mostenirea adoptatului pe motiv ca raporturile de rudenie cu familia fireasca nu inceteaza astfel ca parintii firesti au vocatie succesorala .Desi adoptia este cu efecte restranse,noi apreciem ca adoptatorul are vocatie succesorala deoarece in privinta raporturilor de rudenie dintre adoptator si adoptat nu exista deosebiri indiferent de tipul adoptiei.vom enumera aici si caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor privilegiati:

-ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare;

- ei sunt atat mostenitori rezervatari cat si sezinari;
Sa vedem acum cum se realizeaza imparteala mostenirii intre ascendenti si colateralii privilegiati.Intinderea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati difera dupa cum ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire sau in concurs cu colateralii privilegiati.Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului(tatal si mama acestuia) ,mostenirea se imparte intotdeauna in mod egal in functie de numarul acestora (art. 980 C.civ).In cazul adoptiei cu efecte restranse ,adoptatorul vine la mostenire alaturi de parintii firesti,care sunt in viata la data deschiderii mostenirii .Deci mostenirea se imparte in doua,trei sau patru parti.Potrivit art. 978 C. civ. daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu colateralii privilegiati ,intinderea drepturilor ascendentilor se stabileste astfel:
-cand exista un singur parinte,el va primi 1/4 din mostenire ,restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiati;
-cand traiesc ambii parinti vor culege 1/2 din mostenire (cate 1/4 fiecare),cealalalta jumatate revenind colateralilor privilegiati (art. 978 lit. a C. civ.);
-cand la mostenire vin parintii firesti alaturi de adoptator (in cazul adoptiei cu efecte restranse) ,ei impreuna vor culege tot 1/2 din mostenire,pe care o vor imparti in mod egal,iar restul va fi culeasa de colateralii privilegiati.Daca alaturi de clasa a II-a este chemat si sotul supravietuitor cota ce i se cuvine acestuia este de 1/3 sau 1/2(dupa caz).
B.Colateralii privilegiati

Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul al IV-lea inclusiv (nepoti si stranepoti de frate/sora).Fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pot fi din casatorie(aceeasi casatorie sau casatorii diferite),din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline.De precizat ca in cazul adoptiei cu efecte restranse,adoptatul si descendentii sai nu devin rude cu rudele adoptatorului ,si prin urmare nici cu descendentii sai.Sa vedem si care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor privilegiati.din dispozitiile codului civil rezulta urmatoarele caractere juridice:
-colateralii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu;in schimb descendentii lor pot veni la mostenire si prin reprezentare;
-colateralii privilegiati nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari;de asemenea ei nu sunt obligati la raportul donatiilor;
Mai departe vom trece sa analizam si cea de-a treia clasa de mostenitori legali si anume ascendentii ordinari.
3. Clasa a III-a (ascendentii ordinari)
In situatia in care defunctul nu are mostenitori din primele doua clase sau cei existenti nu pot(din cauza nedemnitatii sau exheredarii) sau renunta la mostenire ,legea cheama la mostenire ascendentii ordinari,adica rudele in linie dreapta ascendenta ale defunctului de gradul doi,trei etc.Ascendentii ordinari sunt bunicii,strabunicii etc.(fara limita in grad).Astfel bunicii,strabunicii etc sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie (in baza principiului proximitatii gradelor de rudenie) astfel ca bunicii rude de gradul al doilea ii inlatura de la mostenire pe strabunici care sunt rude de gradul al treilea.Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numasi in nume propriu nu si prin reprezentant,nu sunt nici mostenitori sezinari nici rezervatari.Si am ajuns si la ultima clasa de mostenitori.
4.Clasa a IV-a (colaterali ordinari)
Ei sunt unchii si matusile ,verii primari si fratii sau surorile bunicilor defunctului .Daca defunctul nu are mostenitori din primele 3 clase,legea cheama la mostenire pe colateralii ordinari adica rudele colaterale ale defunctului pana la gradul IV inclusiv care nu nu sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora .Colateralii ordinari sunt chemati la mostenire in ordinea gradelorde rudenie,astfel unchii si matusile (rude de gradul III) inlatura de la mostenire pe verii primari si fratele sau sora bunicilor defunctului.Referitor la caracterele juridice ala dreptului la mostenire ele sunt aceleasi ca si la ascendentii ordinari.
Cam atat in acest articol doar ca surprizele nu se opresc aici.Mai jos voi atasa cateva tratate de drept succesoral.